Just another normal monday

S-a terminat și sesiunea, care, în ciuda a ce se spune, a fost al naibii de grea din punct de vedere al oboselii și al stresului. Odată cu celelalte materii, am învățat și că dacă îți dorești ceva foarte mult, poți obține.

În altă ordine de idei, a trecut un semestru de facultate, un semestru în care am învățat că orarul la facultate ți- l faci cum vrei tu, că dacă vrei să înveți, înveți, nu trage nimeni de tine, poate doar părinții; un semestru în care am învățat că pe profi nu îi interesează absolut deloc persoana ta și că dacă li se pune pata, fac mișto de tine fără niciun pic de jenă sau respect; un semestru în care am învățat că banul vorbește orice limbă, chiar și româna, cu toate că este străin.

Un semestru în care am învățat cum e să stai cu 3 persoane străine în aceaași cameră și cât de importantă e comunicarea în cadrul unui grup; un semestru în care am învățat că oamenii pe care îi știai ipocriți, nu or să se schimbe niciodată; un semestru în care am învățat să fiu mai selectivă în ceea ce-i privește pe oamenii din jurul meu; un semestru în care am învățat cât de importante sunt sfaturile mamei, pe care evident că nu le ascult întotdeauna (aproape niciodată) și în care am realizat cât de importante sunt încurajările părinților și cât de mult contează și cel mai mic ajutor, fie el de orice natură; un semestru în care am învățat că un prieten îți poate fi alături chiar dacă e la sute de kilometri de tine; un semestru în care am învățat să apreciez mai mult ce am, pentru că odată pierdut, nu mai poate fi recuperat. Un semestru în care am realizat că oricât de mult îmi place mie să fiu independentă, tot acasă la mama și la tata trag.

Un semestru în care am învățat că trebuie să fiu eu în orice situație.

Am învățat multe, de acum încolo trebuie să țin cont de ele și să le pun în aplicare.

Și o să închei postul frumos, cu o piesă pe care exact acum un an am postat- o pe blog, piesă pe care îmi face plăcere să o ascult oricând.